Vechi unități de măsură

Pentru că nu am știut cât cântărește o dublă de porumb sau de grâu, tot căutând, am găsit astea


Vechi unități de lungime


sursa : http://ro.wikipedia.org

Denumire	Subunități	Moldova	Muntenia	Transilvania	aprox.en.
Verstă	835 stânjeni	1,67 km
Funie	4 prăjini=12 st	26,76 m	24,24 m
Prăjină	3 stânjeni	6,69 m
Stânjen (< lat. stadium)	8 palme 6 picioare	2,23 m	1,97 m (Șerban vodă) 2,02 m (Constantin vodă)		fathom
Cot		66,4 cm	63,7 cm
Palmă	10 degete 8palmace	27,875 cm	24,625 cm		foot
Palmac	12 linii Md	35 mm	20.5 mm
Deget	10 linii Mt	28 mm	25 mm		inch
Linie		2,9 mm	2,5 mm

cf. Lazăr Șăineanu, Dicționarul universal al limbei române, 1908
Versta este o veche unitate de măsură rusă (верста) echivalentă cu 835 stânjeni sau 1,670 km (1 667,81 metri) sau 3500 de picioare engleze.

Stânjenul este o unitate de măsură arhaică a lungimii. Stânjenul este adeseori aproximat cu lungimea corpului uman sau deschidera brațelor, iar submultiplii cunoscuți al acestuia sunt părți din corpul uman, precum piciorul, pasul, cotul, palma și degetul. În Europa stânjenul a avut ca model comun stânjenul antic grec, de șase picioare, însă a variat în timp, de la o țară la alta, între regiuni, orașe, profesii, în funcție de dimensiunea etalonului folosit. Se cunosc și destule excepții, relevante pentru țările române.

În Transilvania stânjenul a fost menționat din evul mediu iar din secolul al XVI-lea și dincolo de Carpați, în Țara Românească și Moldova. La români, ca și la alte popoare din Europa, stânjenul a fost folosit până la înlocuirea lui cu sistemului metric, în a doua jumătate a secolului 19.

Stânjenul la români

Stânjenul este aproximat la români uneori cu lungimea corpului uman sau deschidera brațelor, fiind sinonim în limba română cu „statul de om” sau „brațul”. Submultiplii cunoscuți al acestuia sunt părți din corpul uman, precum piciorul, pasul, cotul, palma și degetul. Deoarece denumirile acestor măsuri sunt de origine latină se presupune că ele au fost folosite din vechime de strămoșii noștri. Cu toate acestea stânjenul apare târziu în documentele de cancelarie din Moldova și Țara Românească, unde vânzările de pământ s-au făcut în părți de sate, moși (bătrâni), delnițe, funii, coarde, ș.a. și numai mai târziu se trece la măsurători în stânjeni sau pași.^[2]

De remarcat că la români nu s-a impus stânjenul antic de șase pași. În Moldova și Țara Românească stâjenul era stabilit prin opt palme iar în Transilvania medievală stânjenul oficial avea 10picioare sau 16 palme. Spre mijlocul secolului 19 stânjenul avea în cele trei provincii istorice românești aproximativ următoarele valori:

• 1,896 m în Transilvania
• 1,962 m în Țara Românească
• 2,230 m în Moldova

Palma este o unitate de măsură arhaică a lungimii folosită în toate cele trei țări românești ca submultiplu și etalon al stânjenului. Palma este aproximată la români cu distanța dintre degetul mare și a celui mic când palma era deschisă la maxim. În Europa palma, ca unitate de măsură, a avut ca model comun palma antică greacă și romană, care, în fapt, erau stabilite după latul palmei. Palma a variat în timp, de la o țară la alta, între regiuni, orașe, profesii, în funcție de dimensiunea palmei folosite și a modului de a o stabili.


Alte unități de lungime

Denumire	Echivalent
Stânjen pescăresc	aprox. 1,5 m
Stânjen marin	1,83 m
Poștă	aprox. 20 km (în funcție de țară)
Pas mic	4 palme (Țara Românească)
Pas mare	6 palme (Țara Românească; Moldova)
Lat de palmă	1/2 palmă
Leghe	4 - 5,5 km

Vechi unități de suprafață
cf. Lazăr Șăineanu, Dicționarul universal al limbei române, 1908 cf. DEX '98

Denumire	Subunități	Moldova	Muntenia	Transilvania	aprox.en.
Falcie sau falce (<lat. falx, falcis „coasă”)	20 funii2 = 2880st2	1,432 ha	1,114 ha
Pogon / Iugăr (<lat. iugerum unitate de măsură, din iugum „jug”)	9 funii2 = 1296st2	6441 mp	5012,08 mp		acre
Funie (pătrată)	144 st. p.	716 mp	557 mp
Stânjen (pătrat)		4,97 mp	3,87 mp	3,596 650 954 mp

Iugărul (în latină iugerum; în germană Joch, în maghiară hold ^[1]), cunoscut și ca pogon, este o unitate de măsură pentru suprafețe agrare (nefiind standard SI), folosit și azi în Quebec, în unele zone ale SUA, de exemplu Alabama, Arkansas, Florida, Louisiana franceză, Mississippi, Missouri.

Se consideră că un iugăr este suprafața pe care o ară doi boi într-o zi. ^[2]

În America de Nord 1 iugăr = cca. 58,4712 m^2 [3]. A fost folosit ca unitate de măsură și în Transilvania, un iugăr transilvănean era egal cu 0,5775 de hectare.^[4]

Subunități din Transilvania

• iugăr cadastral (1600 stânjeni pătrați; 57,54 ari = 0,5754 ha) - în Germania de Sud și Austria Joch^[5] (0,33 sau 0,35 ha respectiv 0,5755 ha), în Elveția Juchart^[6] (0,36 ha)
• iugăr regal (2347 stânjeni pătrați; 84,4 ari)
• iugăr mic (1000 stânjeni pătrați) - Ținutul Secuiesc)
• iugăr maghiar (1200 stânjeni pătrați; numai la teren arabil)

Alte unități de suprafață

Denumire	Echivalent
Prăjină	180 - 210 m²
Feredelă	1/4 pogon
Iugăr	cât ară doi boi într-o zi 7166 m² (Transilvania la 1517); 0,5755 ha sau 1600 stânjeni pătrați (mai târziu)

Vechi unități de capacitate și volum
cf. Lazăr Șăineanu, Dicționarul universal al limbei române, 1908

Denumire	Subunități	Moldova	Muntenia	Transilvania	aprox.en.
Balercă	30 vedre	366 l	386.4 l
Vadră (Tină)	10 oca	15,20 l	12,88 l
Pintă				3,394 l
Oca/Cofă	4 litre	1,520 l	1,288 l		quart
Litră	25 dramuri	0,38 l	0,322 l
Dram		152,0 ml	128,8 ml

Denumiri de vase

Chiup	vas mare de lut pentru lichide	30 - 40 l
Câblă	O găleată de grâu
Ferdelă		16 cofe; 1/4 găleată de Ardeal (o găleată are 80 litri în cazul cerealelor) adică aprox 20 litri(Transilvania)
Obroc mare		44 ocale
Obroc mic		22 ocale
butoi		50 - 80 vedre
Giumătate / poloboc		80 - 100 vedre
butie		100 - 200 vedre
Stânjen (de lemne)		8 steri

Vechi unități de masă

Denumire	Subunități	Moldova	Muntenia	Transilvania	aprox.en.
Merță	10 banițe	516,4 kg	508,8 kg	22,5 l ?
Baniță	40 oca	51,64 kg	50,88 kg
Oca	4 litre	1,291 kg	1,272 kg
Litră		322,75 g	318 g
Dram		3,38 g	3,38 g
Funt / livră			0,5 kg	0,56 kg	pound

Funt, în limba maghiară font, este o veche unitate de măsurat greutatea în Transilvania. În 1690 un funt avea în Ardeal greutatea aproximativă de 0,38 kg. După 1690 și până în 1721 funtul cântărea 0,44 kg. După 1721 funtul primește valoarea de 0,56 kg, devenind a 100-a parte dintr-o majă. Această valoare s-a păstrat în Transilvania până la introducerea noului sistem internațional, în 1874.^[1]

Prefixele SI

Unitate de măsură (Prefixe SI)

Nume	yotta	zetta	exa	peta	tera	giga	mega	kilo	hecto	deca
Simbol	Y	Z	E	P	T	G	M	k	h	da
Factor	1024	1021	1018	1015	1012	109	106	103	102	101
Nume	deci	centi	mili	micro	nano	pico	femto	atto	zepto	yokto
Simbol	d	c	m	µ	n	p	f	a	z	y
Factor	10−1	10−2	10−3	10−6	10−9	10−12	10−15	10−18	10−21	10−24